MarianGood old times

Mai bine zis, 2010 mi-aş dori să însemne o nouă provocare. Dacă stau bine să mă gândesc, această provocare nici nu o pot numi ca fiind “nouă”, fiindcă am reuşit să îi fac faţă cu brio în 2008. Despre ce vorbesc? Despre bloggingul cu conţinut nişat, vorbesc despre Soccerzip.com. Ştiţi foarte bine ce mândru am fost că în perioada Euro 2008 am avut 4000-5000 unici pe zi şi că am făcut şi eu primii bani cu ajutorul lui Google Adsense. Cum suntem în 2010 şi la vară ne vom uita la Campionatul Mondial, îmi doresc să o iau de la capăt şi să fiu iar acolo sus cu acest site. Nişte bani de buzunar niciodată nu strică, nu-i aşa? 2009 nu mi-a plăcut deloc fiindcă era un an cam leneş pentru mine, nu am făcut nimic. Nu e nicio problemă, o iau frumos de la zero şi voi încerca să îmbin utilul cu plăcutul. Îmi doresc să am acelaşi succes pe plan “profesional” ca în 2008, nu ca şi în 2009.

Cât despre planul personal, nu ştiu ce să zic. Mai bine nu zic nimic fiindcă vreau să muriţi de curiozitate pentru că pun pariu că 75% din voi de aceea intraţi aici ca să vedeţi ce mai face Marian în viaţa de zi cu zi. Ei bine, n-am să mai scriu aşa ceva pe acest blog deşi îmi poartă numele. De acum înainte, o să vedeţi mai mult opinii, sfaturi etc. dar nu şi ce fac eu zi de zi. Pentru asta există cont de Twitter, unde mai zic câte ceva din când în când.

Acestea fiind spuse, vă urez şi eu, ca majoritatea bloggerilor, că aşa e la modă, un călduros “La mulţi ani!“.

Mai demult am fost un simplu utilizator pe un forum despre lupte, dar mai mult despre wrestling şi anume ÎnRing.ro. Site-ul s-a desfiinţat şi de curând am făcut un nou proiect: Wrestling Land şi un forum, Wrestling Land Forum.

Eu, Ionuţ, Daniel şi Cosmin am fost toţi pe vechiul site. Ionuţ a fost moderator la Cafenea, Cosmin Super Moderator, Daniel a fost V.I.P. Dar nişte frustrăţei au intrat pe forum şi făcându-şi clone ziceau că ei au fost mai importanţi ca noi. Dar stai, dacă noi nu eram, ei ce făceau acolo? Nu făceau nimic! Noi am fost cei mai activi, de fapt. Să nu zic că din cauza celor doi frustraţi, m-am retras eu din ÎnRing! Cei doi mai întâi zic că eu am scris ceva că noi suntem vechiul IFF şi să ştergem aia. Ce să ştergem?! Apoi zic că noi ne-am făcut reclamă zicând că noi suntem vechiul IFF! Vă vine să credeţi câtă prostie e în capul a doi foşti moderatori de acolo?

E adevărat, ne-am făcut reclamă, dar poate cei doi ne-au înţeles greşit. Eu doar voiam să refacem IFF-ul. Dar, la câţi moderatori cu IQ mai mic decât un debil mintal sunt în ţara asta, nu mă mir că ne-au înţeles greşit.

Dacă sunteţi vreun fan al wrestlingului, sunteţi binevenit pe site şi pe forum! Mulţumesc!

P.S. Îmi pare rău că mulţi m-au înţeles greşit, eu când scriam IFF, mă refeream la forumul ÎnRing.ro şi nu la federaţia forumului. S-a creat o confuzie. Aşadar, rectific, noi vrem să refacem fostul forum ÎnRing!

Încep acest articol spunându-vă că în localitatea mea este un primar PSD-ist, care e la al 3-lea mandat. OK. Până aici e totul în regulă. În afară de faptul că a cumpărat la terenuri de când e primar cam jumătate din comună, mai pot să adaug şi faptul că directorul fostei mele şcoli a fost “înlăturată” din funcţie încă de când era PSD la guvernare împreună cu PD-L şi a ajuns, cine credeţi? Da! A ajuns o învăţătoare fără studii superioare, consilier PSD director. Nu e cumva ilegal conform legii? Se pare că o lasă PSD-ul. Şi acum cum ei sunt la putere, cred că va avea un contract pe 5 ani cu şcoala, dacă nu cumva pe viaţă. Asta nu se numeşte dictatură? Sau comunism? Refuz, rezist sunt anticomunist! Nu vom uita şi nu vom ierta! Orice, numai nu PSD!

“Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”, Stalin.

Dacă ai orice fel de nelămuriri şi nu ştii de cine să întrebi, acum ai găsit soluţia! Ne poţi întreba pe noi! Eu, Daniel şi Ionuţ ne-am apucat de un nou proiect numit “Întreabă!” Aşadar, dacă vrei să ne întrebi ceva, fă-ţi curaj şi scrie-ne!

Întreabă-mă pe mine!
Întreabă-l pe Daniel!
Întreabă-l pe Ionuţ!

O lună de muncă, dăruire şi literatură cu ocazia sărbătoririi a 375 de ani de existenţă, a 150 de ani de la înfiinţarea catedrei de limba şi literatura română şi a 90 de ani de existenţă a Colegiului Naţional “Mihai Eminescu” din Satu Mare.

“Vârstele din noi” este proiectul la care am lucrat împreună cu alţi 4 “muşchetari” din clasa noastră, minunata clasă a XI-a C. Este cel mai serios proiect şcolar la care am contribuit până acum.

Nu am să comentez mult aici, detalii găsiţi şi pe pagina de YouTube al filmuleţului. Doar nişte observaţii am de adăugat, ce am pus şi pe YouTube:

*Filmul nu şi-a păstrat originalitatea fiindcă YouTube are o limită de timp de 10 minute. Cel original are 10 minute şi 35 secunde. Această variantă conţine toate scenele filmului original, dar a fost făcut mai rapid pentru a putea îndeplini condiţiile impuse de YouTube. Astfel, a rezultat un video de 9 minute şi 59 secunde.

*Filmuleţul nu şi-a păstrat nici calitatea imaginilor în proporţie de 100%, fiindcă cel original are 1.02 GB şi a trebuit să îl comprimăm în aşa fel încât să obţinem un fişier cât mai mic, unul de 165.9MB. Per total, calitatea lui este tot bună, doar că nu se află în cele mai bune condiţii.

Vizionare plăcută!

…şi dacă ţi-a plăcut proiectul nostru, nu ne supărăm dacă ne dai un vot pozitiv la articolul de pe FTW.RO!

Am ajuns vedetă, lumea mă iubeşte, sunt sigur că am o grămadă de unici pe blogul meu cu muzică (deşi n-am implementat absolut nimic pentru statistici), ce să mai? Dar am să implementez în curând un script, cred că Google Analytics. Obiectivul meu principal este să arăt că un blog se poate dezvolta şi pe un subdomeniu. În cazul de faţă: la orice blog conţinutul trebuie să fie pe primul loc, nu template-ul, header-ul sau să fie pe domeniu! Un obiectiv secundar e să împărătăşesc cu alţii gusturile mele muzicale.

Asta explică şi “inactivitatea” (că aşa vă place vouă să îi spuneţi la perioada în care nu postaţi nimic pe blogul personal) mea. Voi avea şi alte postări, dar mai rare. Blogul meu de muzică este în prim plan acum!

Şi dacă voi numiţi ceea ce fac eu, “trafic”, get a life!

Sunt din ce în ce mai pesimist, asta se poate observa şi din ultimele însemnări ale mele. Eram un mare optimist, am sperat în multe şi… multe chiar s-au realizat, dar la fel de multe (poate şi mai şi) nu s-au realizat.

E foarte nasoală situaţia în care eşti sigur pe tine, eşti sigur de reuşită, eşti sigur că totul va fi bine, dar în ultimul moment sau în ultima secundă…totul se duce pe apa sâmbetei. Vi s-a întâmplat şi vouă nu? Aici este un moment când devii nesigur şi ajungi doar… să speri. Să speri pentru mai bine. Dar e la fel de nasoală situaţia în care ai sperat… degeaba. Şi asta vi s-a întâmplat? Înseamnă că şi voi aţi început să deveniţi pesimişti. Eu, unul, nu mai sper, nu mai cred, nu sunt sigur.

După părerea mea, sunt două tipuri de persoane pesimiste: cel care nu crede în întâmplări cu probabilitate mică de a se întâmpla şi cel care se ia după zicala “Vom trăi şi vom vedea!”. Eu cred că sunt al doilea tip de pesimist. Nu sunt nici sigur şi nici nu sper.